luni, 20 noiembrie 2017

Intră pe blog

Tu știi unde afli cele mai savuroase vacanțe? Intră pe blog și descoperă.

Impresii de gust

Deschide cutia cu rețete și bucură-te de tot ce-i guatos. Notează în Carnete impresiile tale gustative.

Lansările Kerei Calița

Iar dacă vrei să afli cine e Kera Calița și de unde vin rețetele ei, atunci nu rata lansarea ultimei sale cărți, duminică, 26 noiembrie, la ROMEXPO.

luni, 9 octombrie 2017

Timbales milanaises

Combinație stranie de aluat de tartă și macaroane, timbala milaneză cunoaște azi o simplificare a rețetei care o face accesibilă gospodinei moderne. Am preferat însă să reconstituim aici o rețetă de epocă, așa cum o propuneau, în 1856, Urbain Dubois și Émile Bernard, într-un uriaș manual de gastronomie clasică, pe înțelesul bucătarilor nobilimii ruse, veniți să se școlească la Paris. Cum asta e și epoca în care Grigore Capșa ucenicea pe lângă patiserii de la vestita Casă Boissier din orașul de pe Sena, ne putem imagina lesne că o rețetă asemănătoare i-a fost și lui sursă de inspirație.

Vom pregăti întâi de toate aluatul – 500 g făină, 160 g unt, 80 g schinduf măcinat (sau molotru, cum i se mai zice pe la noi; va da o aromă puternică de leuștean și un plăcut de zahăr ars), 4 linguri de ulei de măsline, 25 g sare fină, 4 gălbenușuri, 400 ml de apă rece. Se adună făina grămăjoară și se face un culcuș în mijlocul ei, în care adăugăm restul ingredientelor. Apoi amestecăm, cu grijă să nu rămână cocoloașe, și frământăm, ca pentru un aluat obișnuit.
...................
Pentru detalii, AICI

„Tusnád libamell” (Piept de gâscă preparat ca la Tușnad)

Într-o istorie a gastronomiei maghiare, în care am găsit o foarte interesantă teorie legată de poziţia bucătăriei din Ardeal şi de influenţele pe care le-a exercitat, de-a lungul secolelor, asupra celei din Imperiul Austro-Ungar, o reţetă mi-a atras atenţia. Este vorba despre Tusnad libamell, o savuroasă modalitate de preparare a cărnii de gâscă.

Cotlete de miel la cuptor cu orez otoman (rețeta Kerei Calița)

Când a venit Nicolae Mavrocordat, hospodar, la întâia lui domnie, a găsit la București un vid legislativ perfect.

Și s-a pus Domnul pe treabă, și în scurtă vreme „codicele lui Mavrocordat” (adecă legile), se aplica la tribunalul de criminalion.

Voevodul, a mărit numărul boierilor din divan și a adus nu numai boieri din cei mari, dar și din cei din cinul al doilea și al treilea pentru continuarea procesului de pravile (legi).

Saramură de crap de Dunăre (rețeta Kerei Calița)

Barba Panagachi, aruncătorul de șiș, nu a ieșit din cuprinsul portului decât de două ori în tot cuprinsul ticăloșitei sale vieți: când l-au botezat la biserica Panaghia din buza vadului și la înmormântarea sa la cimitirul săracilor, la Sfânta Maria.

Căpitanului Levantului, mult i-a plăcut să asculte zvonul din josul apei, să se uite cum trec puhoaiele de barcazuri, să bea o tescovină și să mănânce saramură de crap. Locantierul din port mult îl sâcâia pe căpitan, dar, din stimă îi gătea cu mâna lui saramura de crap.


vineri, 15 septembrie 2017

Sul de creier (rețeta KEREI CALIȚA)

Fiica domnitorului Radu Șerban, Elina, soție a marelui postelnic Constantin Cantacuzino, a căpătat într-o viață lungă cinci fete și șase băieți.

Și după datina principatului, fetele și-au luat la măritiș partea cuvenită din averea părintească, iar restul satelor și a pământurilor a fost împărțit în bună liniște și pace băieților clironomi, de marea postelniceasă Elina Cantacuzino, rămasă văduvă și retrasă la moșia baștinei sale – Mărginenii.

La masa împărțelii averii părintești, Elina doamna a adus și suluri de creier pentru desfătarea pântecului și vigilența minților odraslelor.

Proporții pentru foaie: 4 ouă, 4 linguri mari de ulei, 4 linguri tot atât de mari de făină, 5 linguri tot atât de adânci de brânză rasă, 300 ml de lapte. Se face un rântaș din ulei și făină, cu mare băgare de seamă pentru a rămâne alb ca pânza de borangic și se stinge cu laptele călduț abia muls de la vacile din gospodărie. După ce s-a răcit se pun: .......................

Citește pe blogul KERA CALIȚA toate detaliile rețetei

Borș de pește mânăstiresc (rețeta Kerei Calița)

În 1796, curtea domnitorului Alexandru Moruzis, s-a retras la fereală în pădure, la mânăstirea Cotroceni.

Într-una din zile, beizadelele Dimitrios, Nikolaki și Gheorghios, la preumblarea prin pădurea mânăstirii, luminați de Panaghia, au găsit un izvor cu apă limpede și curată ca apele Trapezuntului.

La așa descoperire, călugării mânăstirii Cotroceni au pus la foc în cuhnia zidită de cărămidă peste cărămidă, cu hornul înalt de 14 metri, un borș de pește din crap lucios adus de la Dunărea cea lată.

Crapul de 9 kg încă se zbătea când solzii în culori de argintiu și sidefiu s-au răzuit cu un cuțit lat, bine pilit. Alături cazanul bisericesc s-a umplut cu
apă, o lingură de sare grunjoasă unde s-au trântit:cozile rămase de la șalăul adus c-o zi înainte, coada de la crap și pe deasupra 2 kg de cărășel. Când au fiert bine s-au strecurat toate printr-o sită mai rară să curgă peștele fiert fără oase.

Într-o șaică se fierb legumele abia culese din grădină: 2 morcovi mari, 2 țeline mijlocii, 3 ardei grași cu cotor cu tot, 3 cepe sănătoase și tulpinele de la 3 legături de leuștean. După ce au fiert ..................

Urmărește pe blogul KERA CALIȚA toate detaliile rețetei